Slujba a adunat în rugăciune credincioși ieșeni, precum și preotese din țară și din diaspora, participante la acest eveniment dedicat susținerii și întăririi duhovnicești a celor care împlinesc o lucrare tainică și discretă în viața Bisericii. În cadrul Sfintei Liturghii au fost înălțate rugăciuni de mulțumire, de binecuvântare pentru familiile preoțești, dar și de mijlocire către Sfântul Pantelimon, cunoscut ca doctor fără de arginți și vindecător al trupurilor și sufletelor.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Camena” al preoteselor din Protopopiatul Piatra-Neamț și de corul membrelor Grupului Internațional de Preotese „Sfânta Nona”.
În cuvântul de învățătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Serafim a subliniat legătura profundă dintre suferință și conștiința păcatului, îndemnând credincioșii la pocăință, rugăciune și întoarcere sinceră către Dumnezeu:
Toate suferințele, toate bolile, toate neputințele noastre se datorează păcatului și trebuie să avem această conștiință a păcatului. Biserica noastră Ortodoxă și tradiția ortodoxă, prin rugăciunile lor, încearcă să trezească în noi conștiința păcatului, conștiința smereniei.
Suntem păcătoși, am păcătuit și fiecare dintre noi este cel dintâi păcătos, dacă își cunoaște cu adevărat păcatul. Iar atunci când suferim, trebuie să gândim că suferim pentru păcatele noastre și să alergăm la Dumnezeu cu credință, rugându-L să ne vindece sau să ne scoată din necazurile și ispitele pe care le avem.
Dumnezeu ascultă rugăciunea noastră, mai ales când o facem din toată inima. Toată rugăciunea pe care o rostim – la biserică mai întâi, dar și acasă, pe drum, la lucru, oriunde – trebuie să țâșnească din inimă, adică să unească mintea cu inima, acolo unde locuiește Dumnezeu.
Iar când te rogi din inimă, cu smerenie, cu conștiința păcatului și a păcătoșeniei, Dumnezeu ascultă rugăciunea.
În cadrul slujbei, teologul Bogdan Barbacaru a fost hirotonit întru diacon, urmând ca, în perioada următoare, să primească hirotonia întru preot pe seama Parohiei Vorovești 2, Protopopiatul Iași 3.
La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a vorbit despre puterea răbdării și darul mângâierii, virtuți esențiale în drumul credinței și în lupta cu încercările vieții:
Avem nevoie de răbdare, pentru că viața se revarsă asupra noastră în valuri, cu adâncimi bune și mai puțin bune. Și avem nevoie de multă răbdare, de un pas înapoi, de multă îngăduință, pentru ca valul vieții să treacă. Dar, dacă valurile sunt multe și mari, și dacă avem puterea răbdării, uneori ne întrebăm: până când, Doamne, să răbdăm?
Și Dumnezeu, în atotmilostivirea Sa, ne trimite și clipe de mângâiere, ca să nu fie tot timpul furtună în viață. Fiecare dintre noi, din propria experiență, poate mărturisi că, în ciuda greutăților, viața aduce și multe momente de cer senin, de mângâiere.
Și ne întrebăm, poate: de unde luăm puterea răbdării? De unde vine mângâierea?
Sfântul Apostol Pavel, în epistola citită astăzi, ne amintește că răbdarea și mângâierea vin din Scripturi. Și continuă, spunând de ce vin din Scripturi: pentru că acolo se află gândul lui Dumnezeu. „Vă rog, fraților” – spune Sfântul – „să gândiți toți la fel, unii pentru alții, după Iisus Hristos”.
Cea de-a IV-a ediție a Întâlnirii Internaționale a Grupului de preotese „Sfânta Nona” a fost un nou prilej de comuniune, întărire și mărturisire vie a credinței în inima Moldovei, sub ocrotirea Sfintei Cuvioase Parascheva și a Sfântului Pantelimon.
